De ce se murdăresc fațadele?

și cum le păstrăm curate!

de ce se murdaresc fatadele

Ați observat vreodată că orașele noastre sunt pline de clădiri cu fațade deteriorate, pete de mucegai, pereți înnegriți sau cu dâre scurse pe ei? Întrebarea este: de ce se murdaresc fatadele? Păi… câte situații, atâtea motive: greșeli de proiectare a detaliilor, execuție precară a lucrărilor ce țin de fațadă (glafuri, șorțuri, termoizolații, tencuieli etc.), alegerea greșită a materialelor, precum și ignorarea factorilor de mediu și acțiunea lor în timp.

În acest articol arătăm cu exemple concrete, în general de clădiri noi, unele greșeli care duc la rezultatele descrise mai sus și, de asemenea, dăm soluții practice pentru ca fațadele să se păstreze cât mai curate și sănătoase.

1. Șorțuri, glafuri și ancadramente – detalii „periculoase”

  • GREȘIT: Lipsa șorțurilor și glafurilor profilate (ieșite în afară față de perete) la ferestre, balcoane și terase.
  • GREȘIT: Șorțuri executate fără distanță suficientă de fațadă – dacă există zone de contact între nasul picurător și perete, ruperea de picătură nu se poate realiza și apa se va scurge pe fațadă. De asemenea, este necesară hidroizolarea corectă a zonei de șort pentru a preveni infiltrarea apei pe sub acesta.
  • GREȘIT: Glafuri la ferestre executate fără întoarceri laterale sau cu lățimea puțin mai mică decât a golului de perete, ce face ca apa să se scurgă pe lângă ele, murdărind fațada.
  • GREȘIT: Glafuri din plăci mici de ceramică sau piatră, care nu sunt prevăzute cu șanț de picurare (adică plăci speciale) sau profil picurător – apa se va scurge pe la rosturile dintre plăci și, în timp, în dreptul fiecărui rost va apărea o dâră neagră.
  • GREȘIT: Ancadramente profilate pe care se adună praf – popularele “cutii” din bond sau alte placaje, montate în jurul ferestrelor. În lipsa unui sistem de scurgere al apei de ploaie, aceasta se prelinge de pe suprafețele orizontale (oricât de înguste ar fi ele), antrenând praful acumulat și lăsând dâre negre pe pereții de sub aceste cutii. 
  • CORECT este evitarea suprafețelor orizontale mari pe care se poate aduna praf, fără a gândi un sistem de preluare a apelor și preveni scurgerea lor direct pe fațadă.

2. Balustrade, copertine și sisteme de preluare a apei

  • GREȘIT: Balustradele sau alte elemente metalice fixate în pereții de fațadă, care adună praf pe muchiile orizontale și, în timp, sub care vor apărea dâre negre scurse.
  • GREȘIT: Copertinele proiectate adesea fără pantă de scurgere – care acumulează pe ele resturi de frunze și praf și care, în timp, putrezesc. La următoarea ploaie, picaturile de apă ricoșează pe fațada adiacentă, antrenând murdăria acumulată, astfel că, deasupra lor, în timp apare o zonă înnegrită de perete. COMBINAȚIA FATALĂ: copertine fără pantă… din sticlă!

3. Materiale de fațadă

  • GREȘIT: Montarea incorectă a termoizolației. Adesea, aceasta este lipită pe “mămăligi” care lasă goluri în alcătuirea peretelui, unde se pot dezvolta diverse micro organisme. De asemenea, o stratificație incorectă a peretelui poate duce la apariția condensului în interiorul acestuia, care favorizează dezvoltarea în timp a mucegaiului, rezultatul fiind înnegrirea fațadei.
  • CORECT este ca adezivul de fixare să fie pieptănat pe toată suprafața plăcii termoizolante. 
 

Acest articol este oferit de IF Studio. Descoperă mai multe informații utile și resurse gratuite pe www.ifstudio.ro

Distribuie acest articol pe:

Facebook
LinkedIn
WhatsApp
Twitter

Lasă un comentariu!

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Punctul de rouă

Punctul de rouă este temperatura la care aerul devine saturat cu vapori de apă și începe să condenseze — adică să formeze picături de apă (rouă) pe suprafețe.
 

Dacă aerul se răcește sub punctul de rouă, excesul de vapori de apă nu mai poate rămâne sub formă gazoasă și se transformă în lichid, deci condensează. Dacă în structura unui perete apare o zonă unde temperatura scade sub punctul de rouă, apare condensul interstițial, adică umezeală între straturile peretelui, de exemplu între zidărie și termoizolație.

Punctul de rouă depinde de temperatura aerului și de umiditatea relativă. Cu cât umiditatea este mai mare, cu atât punctul de rouă este mai aproape de temperatura aerului.

Exemplu: Dacă într-o cameră ai 22°C și umiditate 50%, punctul de rouă este în jur de 11°C. Dacă o suprafață – un perete rece – are temperatura sub 11°C, pe el se va forma condens.
 
O proiectare corectă ia în calcul acest fenomen în stabilirea stratificațiilor elementelor clădirii, calculându-se straturile astfel încât punctul de rouă să fie în exteriorul structurii portante, cât mai aproape de exterior, pentru ca elementul să se usuce cât mai rapid.